Mănăstirea Chiajna – legende și mituri urbane
Clasificată în lista monumentelor istorice 2010, Mănăstirea Chiajna se află la marginea Bucureștiului, la limita cartierului Giulești – Sârbi.
Istoricul Mănăstirii Chiajna
Începută în timpul domniei lui Alexandru Vodă Ipsilanti, construcția Mănăstirii Chiajna a fost finalizată abia în timpul domnului fanariot, Nicolae Mavrogheni (1786-1790). Caracterizată de stilul neoclasic, cu dimensiuni ce ajungeau la 43 de metri lungime și 17 metri înălțime, mănăstirea se prezența cu ziduri groase, de unu și doi metri.
Deși se vroia a fi un important lăcaș de cult românesc din acea perioadă, Mănăstirea Chiajna avea să urmeze o cale cu totul diferită. Chiar înainte ca locașul să fie sfințit, acesta este bombardat de către turci, care, confundând-o cu o cetate, nu au ezitat în a o distruge.
Odată cu bombardamentul asupra mănăstirii sunt distruse în totalitate și toate actele, urmând ca abia la cutremurul din 1977 turla să se prăbușească. Conform spuselor localnicilor, clopotul bisericii ar fi fost aruncat în apele Dâmboviței, alte voci fiind de părere că acesta ar fi fost furat.
Legendele mănăstirii
Părăsită încă din vremea domniei lui Alexandru Ipsilanti, pe timpul ciumei, mănăstirea nu a fost niciodată slujită de preoți.
Aflată lângă o groapă de gunoi, lăcașul reprezintă subiectul multor legende și mituri urbane. Mai mult decât atât, împrejurimile edificiului, caracterizate prin prezența celor două cimitire de o parte și de alta a mănăstirii vin să întărească legendele țesute de-a lungul timpului asupra monumentului istoric.
Una dintre acestea spune că mănăstirea ar fi blestemată, din biserică încă auzindu-se zgomotele clopotelor, cu toate că acestea nu mai există. Acest lucru se întâmplă îndeosebi în nopțile cu luna plină, sunetul fiind înregistrat, însă niciodată luat în serios.
Explicația fenomenelor bizare pare să stea în faptul că edificiul nu a fost vreodată sfințit, nici măcar în perioada ridicării acestuia.
Nu de puține ori, ruinele Mănăstirii Chiajna au constituit subiecte de controversă în ceea ce privește apariția fantomelor, disparițiilor ciudate și bolilor groaznice, localnicii punând totul pe seama bisericii abandonate.
Singurele întâmplări sigure țesute în jurul mănăstirii stau în crimele petrecute în apropierea lăcașului, despre care și criminaliștii de la Poliție le denumesc generic ‘’blestemul Mănăstirii Chiajna’’.
Pe lângă toate acestea, pe unul dintre zidurile mănăstirii, de sub tencuială, un chip misterios își face apariția, fiind asemănat, pe rând, fie cu o domniță, ”Sfinxul” românesc sau chiar cu un înger.
Mănăstirea din prezent
Ceea ce se vroia a fi un important locaș de cult, se prezintă astăzi sub aspectul unor ruine, într-o stare încă acceptabilă, construcția rămânând în picioare, în ciuda celor întâmplate.
Deseori obiectul numeroșilor fotografi sosiți în zonă, ruina mănăstirii impresionează prin dimensiunile sale deloc de neglijat, tot aici, mulți alpiniști făcându-și cale pentru a o escalada.
Mai mult, în tot acest timp, mănăstirea învăluită în legende a fost în numeroase ocazii folosită ca decor în videoclipurile cântăreților.
Odată cu revendicarea ruinelor de către Biserica Ortodoxă, din aprilie 2011, se intenționează și restaurarea edificiului.
Părerile sunt însă împărțite, reprezentații bisericii fiind mai degrabă încrezători într-o nouă construcție, mult mai accesibilă, însă imposibil de realizat, dat fiind faptul că mănăstirea este protejată ca monument istoric, în timp ce unii arhitecți încurajează restaurarea construcției, o nouă biserică ridicată din temelii fiind mult mai costisitoare.