La 97 kilometri spre nord de București, în Câmpina, se află Castelul Iulia Hașdeu sau Templul Spiritului, cum mai este cunoscut în tradiția populară. Misteriosul palat, ce pare a pune stăpânire pe întreg tărâmul fermecat parcă de poveștile impresionante ale locului, a fost construit între 1893-1896, de către Bogdan Petriceicu Hașdeu (1838-1907), o marcantă personalitate a culturii românești, un scriitor deosebit, publicist, lingvist, folclorist, jurist, academician, om politic și istoric.
Căsătorit timp de 40 de ani cu Iulia Hașdeu, din rodul iubirii celor doi rezultă o fată, cu același nume ca al mamei, însă care, din păcate, se stinge din viață la vârsta de doar 19 ani. Copil supradotat, Iulia Hașdeu absolvea Colegiul Național Sfântul Sava la doar 11 ani, urmând, în paralel, Cursurile Conservatorului din București, urmând ca apoi să își continue studiile la Paris, uimind profesorii cu talentul său. În 1887, acesta scrie primul ei volum de poezii, doi ani mai tarziu făcându-și apariția sub pseudonimul Camille Armand. Un mic geniu, care, la frageda vârstă de 5 ani, scria deja versuri. La vârsta de 19 ani, Iulia Hașdeu este răpusă de o boală necruțătoare, tuberculoză, fiind înmormântată în cimitirul Bellu, la 29 septembrie 1889.
Distrus de durere, savantul Bogdan Hașdeu, tatăl Iuliei Hașdeu, construiește un castel în Câmpina, în memoria acesteia, moment în care a început să practice spiritismul, fiind inspirat de spiritul fiicei sale. Astfel, castelul care inițial trebuia să ia forma unei catedrale se schimbă treptat, ajungând, în cele din urmă, la forma din prezent, cu trei turnuri de piatră, turnul din centru fiind străjuit de alte două mai mici. Aspectul castelului este unul atipic, fiind construit pe principiul numerelor magice, 3 și 7, dovadă fiind existența celor trei turnuri, trei pivnițe și scări construite din câte șapte trepte.
Spiritul Iuliei Hasdeu încă bântuie castelul
Încă de la intrarea principală în castel domnește aerul misterios, venit parcă dintr-o lume necunoscută, în care se pășește oarecum cu teamă. Întâmpinarea se face printr-o ușă enormă, din piatră masivă, pe care se găsește blazonul familiei Hașdeu, o ușă plasată pe un ax cu diamant, în jurul căreia aceasta se rotește în funcție de rotația pământului.
Ferestrele din interiorul castelului amplifică și mai tare atmosfera care parcă încă menține vie durerea părinților, datorită elementelor simbolistice prezente, acestea dispunând de oglinzi paralele, despre care se spune că tot ce intră pe acolo este multiplicat la infinit. De o parte și de alta a ușii principale se găsesc uși secundare, construite pentru accesul în castel, cât și două scaune inscripționate cu numele Iuliei purtate, se pare, în cele șapte vieți ale sale pe pământ. Deasupra ușii de piatră, stă de veghe ochiul lui Dumnezeu, sculptat și cuprins într-un triunghi.
Turul castelului se continuă cu o cameră impunătoare, în care se găsesc un stalp de piatră cu statuia lui Iisus Hristos, în mărime naturală și în spatele căreia se află trei mici cameră, reprezentate de birourile și dormitoarele familiei.
Ultima cameră a castelului, ca de altfel, și cea care trezește sentimente supranaturale, este cea de spiritism, cu mobilier construit pe baza cifrei trei, fără cuie, ca de exemplu, scaunele cu trei picioare, în trei muchii. De aici nu lipsește nici masa de spiritism, cât și documentele legate de activitatea în sine. Despre aceasta cameră se spune că ar comunica cu o altă cameră din incinta castelului, printr-o fereastră cu totul specială, unde, se pare că apărea fantoma invocată. Mai mult decât atât, povestea pare să fie întărită de prezența ușilor metalice tip grilaj, special construite pentru permiterea liberei circulații a spiritelor.
Conform legendei, se spune că savantul Bogdan Hașdeu își pierde mințile după moartea fiicei sale, începând să aibă vedenii cu aceasta, luând în mormânt secretele și adevărul doar de el știut.
Program de vizită
1 Martie-31 Octombrie: Marți-Duminică 9:00-17:00
1 Noiembrie-28/29 Februarie: Marți-Duminică 8:00-16:00
Căi de acces
acces rutier: DN 1 (E 60) – pe traseul Sinaia – Posada-Comarnic -Breaza-Câmpina și apoi pe drumul interjudețean Câmpina-Valea Doftanei.
acces feroviar: de la stația Sinaia până la stația Câmpina.
castelul din Campina
Am fost la castel si este superb,simti o energie dar nu poti explica ce este,pare putina frica si experienta de a stii cat mai mult,parca ai vrea sa se petreaca ceva straniu ca sa poti crede totul despre spiritul Iuliei Hasdeu.
Adevarata opera de arta