Un scor de calciu coronarian de 0 este, în general, o veste bună. Înseamnă că investigația nu a identificat calciu în arterele coronare și, statistic, aceste persoane au de obicei un risc cardiovascular mai mic decât cele la care scorul CAC este pozitiv.
Dar există o confuzie importantă: CAC 0 nu înseamnă automat „ateroscleroză zero”.
Două studii publicate în 2026 arată de ce această diferență contează. Primul a urmărit direct evoluția plăcii coronariene prin angio-CT și a observat că ateroscleroza poate exista și poate progresa chiar atunci când calcificarea este absentă sau minimă. Al doilea, publicat în JACC, arată că un CAC 0 reduce mult riscul estimat, dar nu îl anulează la persoanele care au deja un risc cardiovascular suficient de mare pentru a avea indicație de tratament.
𝗖𝗲 𝗺ăsoară, 𝗱𝗲 𝗳𝗮𝗽𝘁, 𝘀𝗰𝗼𝗿𝘂𝗹 𝗱𝗲 𝗰𝗮𝗹𝗰𝗶𝘂 𝗰𝗼𝗿𝗼𝗻𝗮𝗿𝗶𝗮𝗻?
Scorul CAC este obținut printr-un CT fără substanță de contrast și măsoară calciul prezent în plăcile aterosclerotice din arterele coronare. Un CAC de 0 înseamnă că nu este detectat calciu coronarian, un scor între 1 și 99 arată calcificare prezentă, de obicei cu încărcătură redusă, iar scorurile mai mari indică o încărcătură calcificată progresiv mai mare.
Problema este că ateroscleroza nu începe neapărat prin calcificare. În fazele mai timpurii pot exista plăci necalcificate, iar acestea nu sunt măsurate de scorul CAC. Pentru vizualizarea lor este necesară o investigație diferită: angio-CT-ul coronarian, CCTA.
Așadar: CAC spune cât calciu vedem. CCTA poate arăta și placa care încă nu s-a calcificat.
Această diferență este esențială pentru înțelegerea primului studiu.
▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬
𝗦𝘁𝘂𝗱𝗶𝘂𝗹 𝗡𝗔𝗧𝗨𝗥𝗘-𝗖𝗧: 𝗽𝗹𝗮𝗰𝗮 𝗮 𝗽𝗿𝗼𝗴𝗿𝗲𝘀𝗮𝘁 𝗰𝗵𝗶𝗮𝗿 𝗹𝗮 𝗽𝗲𝗿𝘀𝗼𝗮𝗻𝗲 𝗰𝘂 𝗽𝘂ție𝗻 𝘀𝗮𝘂 𝗱𝗲𝗹𝗼𝗰 𝗰𝗮𝗹𝗰𝗶𝘂 𝗰𝗼𝗿𝗼𝗻𝗮𝗿𝗶𝗮𝗻
În mai 2026, cercetătorii au publicat studiul NATURE-CT în Journal of Cardiovascular Computed Tomography.
Au fost analizate 205 persoane care efectuaseră cel puțin două angio-CT-uri coronariene la minimum doi ani distanță. La început, toate aveau CAC ≤100, nu avuseseră evenimente cardiovasculare majore și nu primiseră tratament hipolipemiant între cele două investigații. Persoanele cu diabet, hipercolesterolemie familială și boală renală cronică au fost excluse. Vârsta medie era de aproximativ 55 de ani.
Și aici apare detaliul important: 54% dintre participanți aveau CAC = 0 la început. Totuși, angio-CT-ul putea vedea placa din peretele arterial, inclusiv componenta necalcificată.
𝗖𝗲 𝘀-𝗮 𝗶𝗻𝘁â𝗺𝗽𝗹𝗮𝘁 𝗱𝘂𝗽ă 𝗮𝗽𝗿𝗼𝘅𝗶𝗺𝗮𝘁𝗶𝘃 𝟱 𝗮𝗻𝗶?
Intervalul median dintre cele două investigații a fost de aproximativ 4,9 ani. În această perioadă, volumul plăcii necalcificate a crescut de la 27,5 mm³ la 53,5 mm³. Placa calcificată a crescut și ea, dar mult mai puțin, de la 0,3 mm³ la 3,2 mm³.
Cu alte cuvinte, principala creștere observată în acești ani a fost în componenta necalcificată a aterosclerozei.
Rezultatul este foarte relevant pentru interpretarea unui CAC 0: poți să nu ai încă suficient calciu pentru ca scorul CAC să îl detecteze și totuși să existe placă aterosclerotică în peretele arterei.
𝗨𝗻 𝗮𝗹𝘁 𝘀𝗲𝗺𝗻𝗮𝗹: 𝗽𝗹𝗮𝗰𝗮 𝗱𝗲 𝗮𝘁𝗲𝗻𝘂𝗮𝗿𝗲 𝗷𝗼𝗮𝘀ă
Cercetătorii au urmărit și așa-numita low-attenuation plaque — LAP, adică o componentă a plăcii identificată pe CCTA prin densitate foarte redusă. La prima investigație, aceasta era prezentă la aproximativ 9% dintre participanți, iar la urmărire a ajuns la 23%.
Este important să nu exagerăm interpretarea. Nu orice placă necalcificată este automat o „placă vulnerabilă” care urmează să se rupă. Dar anumite caracteristici ale plăcii necalcificate, inclusiv o cantitate mai mare de placă cu atenuare joasă, au fost asociate în alte cercetări cu un profil de risc mai nefavorabil.
Studiul NATURE-CT nu a fost conceput să demonstreze că aceste modificări au produs infarcte.
𝗜𝗻𝘀𝗲𝗮𝗺𝗻ă că 𝗖𝗔𝗖 𝟬 𝗻𝘂 𝗺𝗮𝗶 𝗲𝘀𝘁𝗲 𝘂𝘁𝗶𝗹?
Nu. Dimpotrivă. CAC 0 rămâne un marker foarte puternic al unui risc cardiovascular mai mic.
Problema apare numai atunci când „risc mai mic” este tradus prin „nu am ateroscleroză și nu pot face infarct”. Asta nu este ceea ce măsoară testul.
Un scor de calciu 0 spune: nu detectăm placă coronariană calcificată. Nu spune: nu există niciun fel de placă în arterele coronare.
Iar al doilea studiu din 2026 arată de ce diferența poate deveni importantă clinic.
▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬
𝗦𝘁𝘂𝗱𝗶𝘂𝗹 𝗝𝗔𝗖𝗖: 𝟱.𝟲𝟵𝟴 𝗱𝗲 𝗽𝗲𝗿𝘀𝗼𝗮𝗻𝗲 și 𝗼 î𝗻𝘁𝗿𝗲𝗯𝗮𝗿𝗲 𝗱𝗶𝗳𝗲𝗿𝗶𝘁ă
În iulie 2026, cercetători din studiul MESA au publicat în Journal of the American College of Cardiology o analiză a 5.698 de persoane.
Scopul lor nu a fost să măsoare direct progresia plăcii, ci să vadă cum se combină scorul CAC, riscul cardiovascular calculat prin noul sistem PREVENT și indicația pentru statine conform ghidurilor.
Participanții au fost împărțiți în trei categorii: cei la care statina nu era recomandată, cei la care statina putea fi luată în considerare, și cei la care statina era recomandată. Apoi cercetătorii au verificat câte evenimente cardiovasculare au apărut în funcție de prezența sau absența calciului coronarian.
𝗖𝗔𝗖 𝟬 𝗿𝗲𝗱𝘂𝗰𝗲 𝗺𝘂𝗹𝘁 𝗿𝗶𝘀𝗰𝘂𝗹, 𝗱𝗮𝗿 𝗻𝘂 î𝗹 𝗳𝗮𝗰𝗲 𝘇𝗲𝗿𝗼
La persoanele cu CAC 0, rata evenimentelor cardiovasculare a fost, la 1.000 persoane-an, de 1,2 dacă statina nu era recomandată, 2,7 dacă statina putea fi luată în considerare și 5,8 dacă persoana îndeplinea deja criteriile pentru recomandarea statinei.
La cei cu CAC >0, ratele au fost mult mai mari: 4,5, 5,2 și, respectiv, 16,6 evenimente la 1.000 persoane-an.
Așadar, CAC 0 a identificat oameni cu risc considerabil mai mic. Dar observați ceva important: chiar printre oamenii cu CAC 0, riscul nu era același. Cei care aveau suficienți factori de risc pentru a primi recomandare de statină continuau să aibă mai multe evenimente decât cei cu risc inițial mic.
𝗖𝗲 𝘀-𝗮 î𝗻𝘁â𝗺𝗽𝗹𝗮𝘁 𝗹𝗮 𝗽𝗲𝗿𝘀𝗼𝗮𝗻𝗲𝗹𝗲 𝗰𝘂 𝗿𝗶𝘀𝗰 𝗰𝗮𝗿𝗱𝗶𝗼𝘃𝗮𝘀𝗰𝘂𝗹𝗮𝗿 𝗺𝗮𝗿𝗲?
Rezultatele devin și mai clare când participanții sunt împărțiți după riscul PREVENT la 10 ani. La persoanele cu risc cardiovascular estimat de cel puțin 10%, rata evenimentelor a fost de 6,2 evenimente la 1.000 persoane-an pentru cei cu CAC 0, comparativ cu 20,9 la 1.000 persoane-an pentru cei cu CAC >0.
Diferența este mare. CAC 0 este categoric favorabil. Dar 6,2 nu este zero.
De aceea, concluzia autorilor este foarte importantă: CAC oferă cea mai mare valoare atunci când decizia privind tratamentul este incertă, mai ales la persoanele aflate în zona de risc borderline. În schimb, dacă pacientul îndeplinește deja criteriile ghidurilor pentru tratament, CAC 0 nu ar trebui folosit în general ca unic argument pentru a refuza statina.
𝗔𝗶𝗰𝗶 𝗮𝗽𝗮𝗿𝗲 𝗮𝗱𝗲𝘃ăratul 𝗿𝗼𝗹 𝗮𝗹 𝘀𝗰𝗼𝗿𝘂𝗹𝘂𝗶 𝗖𝗔𝗖
Scorul de calciu este extrem de util atunci când medicul și pacientul sunt într-o zonă gri — de exemplu, când riscul calculat nu este foarte mic, dar nici suficient de mare încât decizia privind statina să fie evidentă.
Într-o asemenea situație, CAC poate modifica semnificativ estimarea riscului. Dacă este 0, poate înclina balanța spre o abordare mai conservatoare la unii pacienți. Dacă există deja calciu coronarian, mai ales în cantitate importantă, argumentele pentru prevenție medicamentoasă devin mai puternice.
Dar un test imagistic nu trebuie interpretat izolat de LDL-colesterol, tensiune arterială, fumat, diabet, vârstă, antecedente familiale și riscul cardiovascular total.
𝗗𝗲 𝗰𝗲 𝗽𝗼ți 𝗮𝘃𝗲𝗮 𝗖𝗔𝗖 𝟬 și 𝘁𝗼𝘁𝘂ași 𝗽𝗹𝗮𝗰ă?
Ateroscleroza este un proces care evoluează în timp. Foarte simplificat, placa poate începe prin acumularea de lipide și alte componente în peretele arterial. Calcificarea apare ulterior în evoluția multor plăci.
De aceea, mai ales la persoane mai tinere, poate exista o perioadă în care placa este prezentă, dar încă nu este calcificată suficient pentru a produce un scor CAC pozitiv.
NATURE-CT oferă o demonstrație imagistică foarte bună a acestui fenomen: creșterea plăcii în timp a fost dominată de componenta necalcificată.
𝗔𝘁𝘂𝗻𝗰𝗶 𝗮𝗿 𝘁𝗿𝗲𝗯𝘂𝗶 𝘀ă 𝗳𝗮𝗰𝗲𝗺 𝘁𝘂𝘁𝘂𝗿𝗼𝗿 𝗮𝗻𝗴𝗶𝗼-𝗖𝗧 𝗰𝗼𝗿𝗼𝗻𝗮𝗿𝗶𝗮𝗻?
Nu. Ar fi o concluzie greșită a acestor studii.
NATURE-CT a inclus doar 205 persoane selectate pentru investigații imagistice din motive clinice. Nu a fost un studiu de screening al populației generale. Majoritatea participanților erau bărbați albi, iar cercetarea a fost retrospectivă.
De asemenea, participanții cu evenimente cardiovasculare între investigații au fost excluși, iar evenimentele nu au fost adjudecate independent. Studiul nu poate spune dacă identificarea și tratarea fiecărei plăci necalcificate la oamenii cu CAC 0 ar îmbunătăți prognosticul.
Angio-CT-ul coronarian are indicații proprii și nu trebuie transformat într-un screening universal doar pentru că un CAC 0 nu exclude orice placă.
Ș𝗶 𝘀𝘁𝘂𝗱𝗶𝘂𝗹 𝗝𝗔𝗖𝗖 𝗮𝗿𝗲 𝗼 𝗹𝗶𝗺𝗶𝘁𝗮𝗿𝗲 𝗶𝗺𝗽𝗼𝗿𝘁𝗮𝗻𝘁ă
Nici analiza MESA nu este un trial randomizat în care oamenii cu CAC 0 au fost împărțiți în „statină” versus „fără statină”. Prin urmare, studiul nu demonstrează direct că o persoană cu CAC 0 va evita un anumit număr de infarcte dacă începe tratament.
Ceea ce demonstrează este altceva: riscul cardiovascular rămâne heterogen chiar și printre persoanele cu CAC 0. Factorii de risc clasici continuă să conteze.
▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬
𝗖𝗲 𝗻𝗲 𝘀𝗽𝘂𝗻 î𝗺𝗽𝗿𝗲𝘂𝗻ă 𝗰𝗲𝗹𝗲 𝗱𝗼𝘂ă 𝘀𝘁𝘂𝗱𝗶𝗶?
Cele două cercetări răspund la întrebări diferite, dar duc spre aceeași idee.
NATURE-CT spune: CAC 0 nu înseamnă neapărat placă 0. Placa necalcificată poate exista și poate progresa înainte ca scorul de calciu să devină pozitiv.
Studiul MESA/JACC spune: CAC 0 nu înseamnă risc cardiovascular 0. La persoanele cu risc global ridicat, evenimentele cardiovasculare continuă să apară chiar dacă nu există calciu coronarian detectabil.
Aceasta este probabil cea mai simplă modalitate de a explica rezultatele.
▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬
𝗔𝗶 𝗖𝗔𝗖 𝟬. 𝗖𝗲 𝗳𝗮𝗰𝗶 𝗺𝗮𝗶 𝗱𝗲𝗽𝗮𝗿𝘁𝗲?
În primul rând, este rezonabil să consideri rezultatul o veste favorabilă. Dar nu îl transforma într-o autorizație de a ignora restul profilului cardiovascular.
Contează în continuare: LDL-colesterolul și, în anumite situații, ApoB; tensiunea arterială; fumatul; diabetul; istoricul familial; greutatea și activitatea fizică; vârsta; riscul cardiovascular calculat în ansamblu.
O persoană de 45 de ani, nefumătoare, normotensivă, fără diabet și cu LDL moderat crescut nu este în aceeași situație cu o persoană de 65 de ani cu hipertensiune, diabet, LDL ridicat și istoric familial de infarct precoce — chiar dacă ambele au CAC 0.
▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬
𝗖𝗼𝗻𝗰𝗹𝘂𝘇𝗶𝗲
Un scor de calciu coronarian 0 este un rezultat favorabil și poate identifica persoane cu risc cardiovascular relativ redus. Dar nu este un certificat că arterele sunt perfect „curate”.
Primul studiu din 2026 arată că placa necalcificată poate exista și poate progresa chiar la persoane cu puțin sau deloc calciu coronarian. Al doilea arată că, printre persoanele cu CAC 0, riscul cardiovascular continuă să varieze considerabil în funcție de profilul clinic și că pacienții care îndeplinesc deja criteriile pentru tratament pot avea în continuare un risc relevant de evenimente.
Mesajul nu este „CAC 0 nu valorează nimic”. Din contră, este o investigație extrem de utilă pentru stratificarea riscului.
Mesajul corect este: CAC 0 = nu vedem calciu coronarian. Nu înseamnă neapărat placă 0. Și nu înseamnă risc 0.
𝗦𝘁𝘂𝗱𝗶𝗶
Aldana-Bitar J. et al. NATURal history of coronary PlaquE on cardiac computed tomography in individuals without MACE or lipid-lowering therapy: NATURE-CT study. Journal of Cardiovascular Computed Tomography, 2026.
https://doi.org/10.1016/j.jcct.2026.05.002
Rikhi R. et al. The Role of Coronary Artery Calcium in Statin Eligibility Based on the American Heart Association’s PREVENT Calculator: Insights From MESA. JACC, 2026.
https://www.jacc.org/doi/10.1016/j.jacc.2026.05.039