Știți cum și din ce fac BEREA în România multinaționalele ? Rețeta secretă: aditivi și enzime industriale

Când ne gândim la bere, ne imaginăm un produs natural, fabricat din cereale. Potrivit nutriționiștilor, berea este un aliment sănătos, sau cel puțin așa ar trebui să fie, datorită bogăției de vitamine B pe care cerealele le conțin. În realitate însă, berea pe care o găsim pe piața din România este plină de aditivi, și este deci un produs artificial.

Echipa de reporteri de la RISE Project au investigat modul în care se face de fapt berea în România, și au descoperit că rețeta nu este întocmai cea tradițională și ingredientele nu sunt doar cele trecute pe etichetă, iar procesul de fabricație este de multe ori grăbit sau sporit cu ajutorul aditivilor.

Berea din comerț este „îmbunătățită” cu enzime artificiale

În mod normal, berea se face din 4 ingrediente de bază: hamei, malț din cereale (orz, grâu, secară), apă și drojdie.

Conform declarațiilor unor persoane care au lucrat în industria berii, nici una din cele patru mari companii producătoare de bere din România (Heineken, Ursus, Bergenbier și Tuborg) nu fabrică berea conform rețetelor tradiționale, ci se folosesc de enzime artificiale.

Calitatea berii depinde foarte mult de calitatea ingredientelor folosite, a cerealelor și a hameiului. Dacă acestea sunt într-un an mai slabe din punct de vedere calitativ sau nutrițional, producătorii de bere se folosesc de unele trucuri pentru a scoate un produs comerciabil.

Iată declarația unui fost angajat la o fabrică de bere:

“Când ești presat, când ești la vârful sezonului și tu trebuie să livrezi, iar în container ai niște bere greșită, trebuie să faci ceva… să adaugi niște aditivi. Ceri permisiunea șefului și asta faci.”

Aditivii sunt enzime industriale, niște substanțe care fie îmbunătățesc calitatea berii, fie ajută la producerea unei cantități mai mari de alcool. Câteva astfel de enzime sunt Fungamylul, Ceremixul 6X MG și Filtrase. Se mai folosesc de asemenea și inhibitori, care ajută la stabilizarea spumei, extract de hamei modificat (tetrahop) și substanțe artificiale care fac berea mai aromată.

Profitul contează, și nu atât calitatea berii

Cel mai mare avantaj pentru companiile bere este că utilizarea acestor aditivi reduc semnificativ timpul de producție și costurile de fabricație, iar cantitatea de bere rezultată este mai mare.

În unele fabrici, berea se fabrică în 5 zile. Un fost angajat al fabricii Heineken spunea că într-o perioadă, când probabil cererea era mai mare, au încercat să facă bere într-o zi. În mod normal, fabricarea berii durează cel puțin 2 săptămâni, până la 6 săptămâni.

“Poți să iei calitate mai proastă, pe care bineînțeles să o cumperi mai ieftin, dar cu ajutorul acestor enzime poți să obții calitate mai bună și cantitate mai multă”.

Enzimele au această proprietate magică, foarte avantajoasă pentru producător: te pot ajuta să produci bere din cereale mai puțin utilizate, precum porumb, orez, sorg sau orz nemalțificat. Însă berea pe care o vinzi deja nu mai este bere, ci un produs fals.

Cât de periculoasă este berea cu lămâie sau alte arome

Despre pericolul aditivilor alimentari adăugați în bere, profesorul doctor Gheorghe Mencinicopschi spune că aceștia devin și mai periculoși când sunt combinați cu alcool.

Berea cu aditivi nu este indicată femeilor gravide și celor care alăptează, persoanelor cu afecțiuni cardiovasculare, hepatice, renale, neuropsihice sau neurodegenerative, celor care suferă de cancer, astm, alergii sau sunt sensibili la stomac.

Conform unui studiu realizat de Asociația Națională Pentru Protecția Consumatorilor, berea cu aromă de fructe este mult mai periculoasă pentru sănătate.

Berea cu lămâie – care a prins foarte bine la public (mai ales la femei), conține foarte mult zahăr, calorii și E-uri nocive – în special coloranți artificiali (cel mai periculos este E105) și îndulcitori artificiali:

• aspartam (E951), acesulfam de potasiu -(E 950), ciclamat de sodiu (E 952), zaharină
• coloranți artificiali (în special E105)
• alte E-uri: acid citric (E330), albastru briliant (E 133), benzonat de sodiu (E211), caramel amoniacal (E150)

Toate aceste substanțe pot provoca diferite reacții alergice, precum atacuri de astm sau dermatită, precum și unele boli: afecțiuni cardiovasculare, ficat gras, obezitate, diabet sau ADHD.

Nu există control asupra enzimelor industriale de bere

Nu există nicio reglementare la nivelul Uniunii Europene în ceea ce privește utilizarea enzimelor industriale în procesele de fabricare a berii. Nu există nicio listă care să conțină enzimele considerate sigure și general-acceptate de statele membre ale Uniunii Europene.

Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA) este cea care trebuie să se ocupe, printre altele, de siguranța berii din România. Reprezentanții instituției spun că deoarece enzimele industriale nu sunt considerate ingrediente, producătorii de bere nu sunt obligați să le declare.

Nu este cert încă dacă Autoritatea Națională Sanitar Veterinară face controale în privința aditivilor folosiți de producătorii de bere, dar este clar că nimeni nu controlează producătorii în privința utilizării enzimelor industriale.

Berea din România nu mai are nicio legătură cu rețetele vechi de sute de ani.

Surse:

https://www.riseproject.ro/articol/industria-secreta-din-spatele-berii-romanesti/
http://adevarul.ro/news/societate/studiu-comparativ-contine-fapt-berea-diverse-arome-fructe-1_5236ed67c7b855ff568c5d12/index.html
http://adevarul.ro/news/societate/berea-aroma-fructe-piata-cocktail-e-uri-topul-celor-mai-periculoase-bauturi-baza-bere-1_559530fbcfbe376e35ca4853/index.html