„Mulți nu-și văd darurile pe care le-au primit de la Dumnezeu, ci văd numai darurile celorlalți și îi cuprinde invidia” – Sfântul Paisie Aghioritul

Dumnezeu ne-a înzestrat pe fiecare dintre noi cu daruri unice, pe care să le valorificăm în folosul semenilor noștri și al nostru.

Dar din pricina orbirii sufletești și a invidiei, nu le vedem pe ale noastre, ci le râvnim pe ale celor din jurul nostru.

Invidia este una din cele mai cumplite patimi care întunecă mintea și aduce multă tulburare în suflet. Cel invidios, în loc să lucreze talanții dați lui de Dumnezeu, se uită la darurile aproapelui și le consideră mai mari și mai de preț.

„Se socotesc nedreptățiți, înjosiți, și astfel se chinuiesc și își fac viața amară”. Se frământă mereu și zic în sinea lor: „De ce acesta să aibă aceste daruri, iar eu să nu le am?”

Sfântul Paisie Aghioritul spune că cel care voiește să biruiască invidia trebuie să se cerceteze pe sine pentru a descoperi darurile pe care Dumnezeu le-a sădit în el și să le valorifice. Încetând a mai invidia, viața lui va deveni rai, spunea părintele.

Invidia este total nejustificată, dat fiind că unul are anumite daruri, în timp ce altul are alte daruri.

„Așa cum un om nu seamănă cu celălalt, tot astfel și darul unuia nu seamănă cu darul celuilalt. Vedeți păsările? Fiecare are darul ei, ciripitul ei”.

În loc să-i invidiem pe ceilalți pentru darurile lor, trebuie să ne bucurăm. Putem face acest lucru cultivând propriile noastre daruri.

Să fim cu luare aminte la pilda lui Cain și a lui Abel. În loc să se uite la darurile lui, Cain s-a uitat la darurile fratelui său. Din acest motiv a început să încolțească în inima lui invidia față de Abel, care l-a dus la răzvrătirea împotriva lui Dumnezeu și la uciderea de frate.

Cine poate ști dacă el nu avea cumva daruri mai multe și mai mari decât Abel.

„Fiecare trebuie să caute să vadă dacă nu cumva darul pe care îl vede la altul și pentru care îl invidiază îl are și el, dar nu-l cultivă. Sau poate că Dumnezeu i-a dat un alt dar. Căci Dumnezeu nu nedreptățește pe nimeni: fiecăruia i-a dat un dar deosebit care să-l ajute în sporirea lui duhovnicească”.

Ceea ce trebuie să facem noi este să ne găsim fiecare darurile pe care ni le-a dat Dumnezeu și cu smerenie să mulțumim, socotindu-ne nevrednici de ele.

„Să nu fim nemulțumitori față de Dumnezeu, Părintele nostru cel Bun, Care a înzestrat toate făpturile Sale cu diferite daruri, căci El știe de ce anume are trebuință fiecare, ca să nu se vătăme”.

_________________________________________________________________________________________________________

Sursă: Cuviosul Paisie Aghioritul, Patimi și virtuți, editura Evanghelismos, București, 2007, pp. 121-123

*Sfaturile și orice informații despre sănătate disponibile pe acest site au scop informativ, nu înlocuiesc recomandarea medicului. Dacă suferiți de boli cronice sau urmați tratamente medicamentoase, vă recomandăm să consultați medicul dumneavoastră înainte de a începe o cură sau un tratament naturist, pentru a evita interacțiunea. Prin amânarea sau întreruperea tratamentelor medicale clasice vă puteți pune sănătatea în pericol.


1 comentariu

  1. Foarte adevarat! Daca se poate spune: cumplit de adevarat!

Adaugă comentariu

Câmpurile marcate cu * sunt obligatorii! Adresa de email nu va fi publicată.