Traseul pe munte până la CHILIA Părintelui Arsenie Boca, aflată la 1600 de metri altitudine (fotografii)
Chilia Părintelui Arsenie Boca este un obiectiv turistic cum rar îți este dat să întâlnești. Micuța zidire se află la marginea unui perete de stâncă, iar drumul până acolo este absolut spectaculos.
Se urcă la pas pe „scări” de munte făurite din pietre și rădăcini, de-a lungul râului Sâmbăta care curge clocotitor pe partea stângă.
Suișul muntelui este o desfătare pentru trup și minte, dar mai ales pentru sistemul respirator. Aerul curat de munte se simte foarte puternic, a cărui prospețime este dublată de aburii răcoritori ai râului.
De altfel, tot muntele este scăldat în apă, încât îți pare că acesta este adevăratul izvor al Părintelui Arsenie. Ca și cum Părintele ar fi lovit în vârful muntelui și a început să curgă apă până la poale, spălând totul în cale.
Fiecare potecă a muntelui este brăzdară de firicele de apă vie. Pe partea dreaptă ai ocazia să vezi cascade subțiri izvorând din piatră. Susurul lor te curăță parcă lăuntric, îți limpezește gândurile și îți răcorește simțirile.
Urcușul este imprevizibil, și potrivit ca dificultate. Persoanelor de vârsta a doua le trebuie o doză mare de curaj pentru a duce drumul până la capăt.
La pas încet, se ajunge până sus în 3-4 ore. Cei tineri pot face muntele în 2, 2 ore și jumătate.
Pare un drum care merge la nesfârșit, cu momente de urcuș și apoi cu poteci plane, care te lasă să îți tragi răsuflarea și să te odihnești la pas domol.
Ai timp să meditezi la viața și la învățăturile Părintelui Arsenie, și să te umpli emoție și de trăire duhovnicească, anticipând momentul în care vei păși în acel loc tainic ales de Părintele pentru rugăciune în vârful muntelui.
Traseul prelung și cadrul natural fermecător te predispune la rugăciune. Este cu adevărat un drum care trebuie parcurs cu rugăciune. Trebuie să te rogi numaidecât Părintelui Arsenie să îl duci până la capăt. Vei simți negreșit ajutorul lui și bucuria de a-ți împlini visul.
Adevărata provocare începe însă odată ajunși la Cabana Sâmbăta. De aici, muntele se înalță înaintea ta în chip inabordabil.
Dintr-un simplu drumeț de munte devii dintr-o dată un adevărat alpinist, obligat de dificultatea traseului să-ți încordezi toți mușchii, și să-ți pui în aplicare toată forța pentru a cuceri muntele și a ajunge sus.
Pare un traseu desprins din filmele cu aventuri. O adevărată junglă se deschide în fața ochilor tăi, cu poteci înguste întortocheate, cu vegetație luxuriantă și cu funia legată de copaci care te ajută să înaintezi și să te cațări până sus.
Vei întâlni o scară abruptă, apoi o masă cu bănci amplasate într-un loc total nepotrivit pentru o ședere. De aici încolo începi să lași în urmă o prăpastie senzațională.
Acest traseu este atât de fermecător, iar emoția de a ajunge la Chilia Părintelui te învăluie cu o dulceață care te face să uiți cu totul de neputințele trupului și de frica de înălțime pe care o aveai înainte.
Când începi să vezi baza muntelui jos de tot și vârfurile munților la același nivel cu tine, e semn că te apropii.
De la această înălțime se văd Ferestrele Sâmbetei, cea mică și cea mare.
Printre copaci vei întrezări un foișor de lemn și o ușă roșie. De la foișor la chilie se merge pe o potecă îngustă, asemenea căii de care ne-a zis Mântuitorul („îngustă este calea care duce la viață și puțini sunt care o află”). Asemenea și poarta pe care trebuie să intrăm, este strâmtă. (Matei 7, 13-14)
Din stânca de lângă chilie curge un izvoraș de apă curată, din care poți bea cu cana. Înaintând pe același zid, vei vedea un mozaic foarte frumos, divers colorat cu Sfânta Treime, care dă locului mai multă viață și frumusețe.
Chilia Părintelui este mică de tot, cât să îngenunchezi, să respiri adânc și să întocmești o rugăciune cu cele mai arzătoare dorințe ale tale.
Spațiul îngust al chiliei te ajută să te aduni, să privești adânc în suflet și să îl rogi pe Părintele să mijlocească înaintea lui Dumnezeu pentru iertarea păcatelor, pentru îndreptarea vieții și pentru vindecarea celor mai grele patimi ale tale.
Îi mulțumești Părintelui că ai ajuns până aici, și te simți copleșit să te afli într-un loc care transmite atâta sfințenie.
Oricât de încărcat și „opac” sufletește ai fi, este imposibil să nu simți prezența tainică a Părintelui Arsenie aici, primindu-i cu bucurie pe toți care se încumetă până la chilia lui.
Ai vrea să rămâi mai mult timp aici, însă dacă sunt mulți vizitatori, nu este loc suficient pentru toți. Totodată, la această altitudine este mereu risc de ploaie torențială.
La coborâre, drumul pare mult mai ușor. Trebuie să aveți grijă pe porțiunea abruptă de la chilie până jos la cabană. Se coboară cu spatele, și cu ajutorul cordelinei.
Durata traseului se înjumătățește la întoarcere. Vei reîntâlni aceleași poteci pe care ai mai fost, și vei fi surprins să recunoști locurile.
Nu plecați la drum fără echipament adecvat. Trebuie să aveți bocanci, adidași sau teniși, pelerină de ploaie, lanternă, tricouri de schimb (pentru cei care transpiră).
Din păcate, aceste informații nu sunt afișate jos, ci doar pe la jumătatea traseului, când îți dai seama că ești total nepotrivit pentru a face acest traseu. Cu toate acestea, se poate ajunge la Chilie cu ajutorul Părintelui Arsenie Boca, oricum ai fi echipat. Trebuie doar să-ți dorești foarte mult, și să crezi în ajutorul lui Dumnezeu.
Cel mai bine este să vă porniți spre Chilie dis-de-dimineață, pentru a avea suficient timp de urcare și de întoarcere. Cea mai aproape posibilitate de cazare lângă drumul care duce spre Chilie este Hotelul de 3 stele numit „Floarea Reginei”. O noapte aici costă 95 de lei, și zona în care este amplasată este foarte frumoasă.